Cakeinmyear

Eram roacheriţă cu unghii negre iar în secret împrumutam caseta cu RACLA de la Oana, îmi plăcea de numa dar n-aş fi recunoscut asta nici să mă pici cu ceară.

Între timp Rimaru s-a dat cu maneliştii, Oana a ajuns în Amsterdam iar eu în Dublin…caseta cu RACLA habar nu am pe unde mai e. Piesa în schimb rămâne aceeaşi. Strict.

La Multi Ani sa aveti un an nou excelent etc.

Mă întorc plină de voioşie şi cu muzică nouă. Prima dată când am auzit piesa asta era pe un Ipod din ăla Shuffle adică fără ecran şi eram convinsă că e o piesă hip-hop. Mamă ce tare sună asta şi ce voce caldă are nenea,  ziceam eu imaginîndu-mi un negru din ăla super bunăciune. 

Ei bine nu.

The Coral sunt o trupă de pe lângă Liverpool şi n-au nicio treabă cu muzica hip-hop ba mai mult sunt cunoscuţi pentru un indie-folk-rock gen anii ´60, chiar şi Măria Sa Încrezutul Şef Noel Gallagher admiţând că nu sunt răi. 

Iar piesa ce urmează a fost compusă pe loc în timp ce înregistrau un album. Ziceţi şi voi, nu-i aşa că sună  a sample Dre?

Grey Harpoon

www.myspace.com

search for Hogmans Orkester

daţi click pe “Vakna”

enjoy.

Bine hai că vă dau şi link:

http://profile.myspace.com/index.cfm?fuseaction=user.viewProfile&friendID=98136207

Sunt prietenii unui prieten suedez. Nu-i aşa că suedezii ăştia au o muzică genială?

Lista cu concerte la care am fost si nu am scris despre:

Crystal Castles – dragut, foarte aglomerat, multi pustani care nu aveau ce cauta acolo, tanti aia a tipat cam mult dar a fost energie, mi-am luat un cot in cap si am varsat berea pe mine, unui prieten i s-a facut o propunere indecenta de la o fata underage si cam atat.

Jape – cam plictisitor, cateva piese dragute dar nu prea stie sa faca atmosfera

Super Extra Bonus Party cu invitati speciali: The Vinny Club, Rarely Seen Above Ground, Nouveau Noise, Ikeaboy, Caipirinha Band, T-Woc and Richie !Kaboogie – rupere. T-Woc si Richie au mixat bine de tot pe sufletul meu cu un pic de dub si un pic de hip-hop, Caipirinha (brazilieni) au avut niste super percutionisti de samba dar cam slabut in rest, Ikeaboy ok, Nouveau Noise jos palaria, R.S.A.G. super show e omul orchestra merita un post spearat, The Vinny Club imbracat ca Freddie Mercury un vibe foarte bun, Super Extra Bonus Party m-au dansat de au sarit camesile de pe mine.

Holy Fuck – de data asta concert complet, genial, scot oamenii aia muzica din orice, au avut vreo 10 tipuri de keyboarduri

One Little Plane – indie pop din Londra, abia s-au lansat, o dulceata de fata la voce am vorbit cu ea si nu mai inceta cu multumirile ca am venit sa-i vedem

Roots Manuva – zicea lumea ca a cam obosit..nu a obosit deloc m-a tinut numa intr-un dans o ora jumate

Cold War Kids – bine, cu energie, am urlat din toti plamanii la “St John”

Flogging Molly – scandaaaaaaaal. Ca Zdob si Zdub in vremurile bune, pogaiala la greu, crowd surfing cu un tip in scaun cu rotile.

Din motive de sanatate am ratat Lykke Li .

Lista cu concerte la care urmeaza sa merg:

Nouvelle Vague

Ladytron

Buraka Som Sistema

Tracy Chapman

Birdy Nam Nam reloaded de data asta un DJ set de patru ore

Apparat (hate me )

The Clientele

DJ Vadim

Modeslektor

Si la anul vine din nou Scroobius Pip. Cu Dan Le Sac cu tot.

Super amuzant: cautand gig-uri pe LastFm vad ca vine in Dublin si o trupa romaneasca. Ii mai stiti pe Negura Bunget? :d

Scrie peste tot ca vin nametii si eu ma uit cu ciuda pe geam cum ploua, ploua si iar ploua in Irlanda, frumoasa tara dar asa imi vine sa o dau dracului cateodata si sa ma duc acasa de nu-i adevarat.

Citesc tot timpul pe internet ce se mai intampla pe plaiurile mioritice si ma distrez in continuare cum se ofuscheaza lumea ca vai s-a mai trezit unul nustiucepersoanaimportanta ca nu stia unde e Romania pe harta si a confundat-o cu Bulgaria si a zis de tigani si Mailat in loc sa zica de Nadia si de cele 4 penalty-uri aparate de Duckadam.

Mai oameni buni.

Inteleg ca nu e placut sa fie Bucuresht Budapesht si toate cele dar de aici pana a face o adevarata tragedie din asta si cauza tuturor problemelor noastre hai sa fim seriosi. Hai de exemplu sa vorbim despre..Ghana. Cati dintre voi stiu istoria acestei tari? Cine e presedinte, ce limba sa vorbeste, ce traditii au? Sau stiti doar ca au niste negri care alearga bine si faceti bancuri ca ii fugareste leopardul in jungla?

Nu vreti Ghana? Atunci hai sa vorbim despre Gibraltar. Sau Estonia.

Ideea e ca sunt multe lucruri pe lume si nimeni nu le stie pe toate. Si toti suntem mai mult sau mai putin ignoranti in diverse domenii. Nu e un capat de tara. Si ca sa nu ma luati cu “nu, eu nu sunt” va dau numa cateva exemple dintre confuziile pe care le-au facut nenumarati oameni pe care ii cunosc (scoliti, cititi etc) de cand cu plecarea mea in Tara Piticilor Verzi.

“in Dublin sunt bombe”. Nu, ala e Belfastul.

“Irlanda e parte din Marea Britanie cu capitala la Dublin”. Irlanda de Nord e parte din Marea Britanie cu capitala la Belfast.

“irlandezii sunt protestanti”. Din pacate-s mai catolici decat Papa.

“in Irlanda se conduce cu volanul pe stanga ca-n Romania”. Nu, cu volanul pe dreapta ca-n UK.

“in Irlanda sunt lire sterline”. Euro

“fotbalul irlandez e la acelasi nivel cu cel englez”. Pe irlandezi ii cam doare in cot de fotbalul european, ei au gaelic footbal, hurling si curse de caini.

“berea Guiness e cea mai buna bere din lume”. E AMARA!. Si e marketing pur.

Si presedintele Irlandei este o femeie. Serios.

E normal sa faci confuzii. E normal sa pui intrebari tampe. Si nu, nu ma enervez cand le aud de la altii. Le povestesc de cum sta treaba si cu bune si cu rele, le zic cum e cu Dracula, cu Vlad Tepes, le povestesc de Ardeal, de Bucuresti, de Ceausescu, de comunism, de revolutie, de tigani, de unguri, de Republica Moldova, de maiahi maiaho, le arat poze, le arat filme, le trimit muzica sa asculte. Asta fac. Nu stau sa plang in palme ca aoleu si vailei, nu stie nimeni unde suntem pe harta si cred toti ca suntem tigani, hoti si cersetori, sa-mi ascund repede pasaportul ca afla lumea de unde vin.

De ce sa-mi fie rusine, ma, de originea mea? De ce sa stau sa-mi cer scuze ca nu stiu cine a facut nu stiu ce pe nu stiu unde? Ce treaba am eu cu aia?

Si daca la strainezi nu le convine, treaba lor.

O lectie foarte buna am invatat-o tot de la un irlandez. “Daca acum ar fi fost Irlanda cum era acu 10 ani ma caram instant din cacatul asta de tara. Dar asta nu m-ar fi facut mai putin irlandez sau mai putin mandru de originile mele.”

Rezultatul?
Doi dintre irlandezi deja si-au planificat vacante la anul in Romania, altul asculta toata ziua Elvis Romano, un american m-a pus sa-i fac rost de toate filmele romanesti, un italian a devenit fan Silent Strike iar un neamt este innebunit dupa tuica.

Si evident colegi turci cand ma vad imi zic “Hagiiiiii”. Dar asta nu mai e meritul meu.

Am intalnit gramada de romani pe aici. Sunt si din aia care cersesc pe strada dar majoritatea sunt oameni veniti aici la munca. Am intalnit taximetristi, vanzatori, bodyguarzi la cluburi, cheleneri..din Campina, din Piatra Neamt, din Bistrita, din Suceava din Arad. Unii sunt aici de 8-10 ani, multi cu familie si copii, multi vor sa se intoarca acasa ca “nu mai merge si pana cand sa suporti vremea asta”. S-au bucurat ca pot vorbi romaneste, am schimbat impresii, mi-au urat sanatate si noroc. Si sa-mi fie bine si sa castig multi bani .

Asa ca eu ma bucur ca acasa ninge. Poate o sa am si eu zapada in Bucuresti de Craciun.

Fleet Foxes cu cea mai frumoasa melodie de (sfarsit de) iarna ever:

Băi fiţi atenţi că o să încep să scriu cu diacritice, nu ştiu cât e dor de ţară şi cât e lene, la muncă trebuie să scriu cu ă, ş şi ţ  vreau-nu-vreau că deh, e part of ză job (da ştiu am lucrat patru ani în ţară numa cu englezi şi irlandezi şi am venit în Irlanda să lucrez cu români). Izănt zeat fani.

No, cert e ca mi-a luat o grămadă până să mă obişnuiesc cu tastatura românească, adică cu aia din windows că laptopul tot butoane americane are, şi mi-am salvat o poză de pe net cu tastatura aşa cum ar trebui să arate ea pe care mi-am lipit-o în cubicle, pardon, birou. Deşi uneori mă gândesc că ar arăta destul de trendi laptopul meu dă firmă care are o grămadă de stickere culeanu pe el dacă aş începe să lipesc pe butoane hârtiuţe cu î şi â.

Evenimentele acestui sfârşit de săptămână sunt următoarele:

- o răceală zdravănă

- patru catalani la mine in casă

Catalani care au venit, evident, să-l viziteze pe colegul inginer şi care probabil au zis despre mine ca sunt complet sălbatică. Pentru că eu eram cu cinzeci de ceaiuri şi tot atâtea parcetamoale şi singurele momente în care m-au văzut au fost cele în care mă târam până la bucătărie să-mi încălzesc ceaiul cu o moacă de “urăsc pe toată lumea lăsaţi-mă-n pace că vreau să mor” în rest mulţumindu-mă să bolesc în depresie la mine în cameră ştergând pe furiş câte o lacrimă la “Amelie” şi alte filme de genul.Deci nimic picant, numa că vorbesc foarte repede într-o limbă foarte ciudată pe care nu o înţeleg.

În concluzie nu am nimic interesant de spus doar că săptămâna viitoare mă duc să văd Roots Manuva (mi-e o o foame de nişte “real hip-hop” de nu vă pot povesti), voi refuza o excursie până-n Barcelona ca să văd un meci de rugby irlandez în schimb voi compensa cu un mic weekend în însoritul (sper) Tenerife. A şi m-am plictisit de blogul ăsta trebuie să schimb una alta la el.

Titlul nu cred ca are vreo legatura cu cele ce urmeaza dar imi place cum suna.

De cand am venit in Irlanda am devenit o jucatoare destul de pasionata a jocurilor de tip “Guitar Hero” sau “Rock Band”. Ca, deh, ploua toata ziua, ce mama naibii altceva sa faci. Pe scurt, in aceste jocuri ai neste chitari de jucarie (in Rock Band ai si tobe plus microfon) si te faci ca stii sa canti la ele butonand ca idiotul in ritmul melodiei. Nu e deloc usor dar e al dracului de amuzant.

Interesant e aceste doua jocuri au devenit un adevarat fenomen in toata lumea si, ca orice fenomen are maniacii dar si “haterii” lui. Nu e bine sa te joci, zic unii, ca nu e conform cu realitatea si da impresia oamenilor ca stiu sa cante la chitara.

Da si GTA-ul da impresia oamenilor ca stiu sa fure masini.

Sincer daca cineva devine convins ca stie sa cante la chitara dupa ce a apasat trei taste pe o jucarie inseamna ca are probleme grave. Stiu oameni care s-au apucat sa studieze chitara tocmai datorita jocurilor astora. Stiu oameni care au venit la concert Muse pentru ca li s-a parut ca suna misto in joc si au vrut sa vada cum e live. Si cel mai fain, am vazut cei mai introvertiti oameni luand-o absolut razna si “rockin’ hard” uitand de orice inhibitie intr-o sala plina de alti oameni. Ca sa vezi ce poate face o chitara de plastic si un “groove” bun.

Ce mi se pare foarte interesant la aceste jocuri e ca reusesc sa promoveze muzica intr-un mod nemaiintalnit pana acum si ca piese gen “Blitzkrieg Bop”, “The Seeker” sau “Suffragette City” au fost readuse in prim plan si introduse in vocabularul publicului mai tinerel si mai putin cunoscator.

De fapt toata polologhia asta are un scop. Caci am redescoperit cea mai frumoasa poveste de dragoste punk de la inceputul anilor 2000. Pentru ca embedul nu merge, click aici: http://www.youtube.com/watch?v=SYJjHCZN46U

“Maps”

Screw you guys io ma duc sa ma joc. Am trecut la nivelul “hard”.

Later edit: dat fiind ca mi se tot plange lumea ca nu merge, nu se vede, nu nu stiu ce embeduiesc cantecul asa cum arata el in Rock Band. Na.

tutror celor pe care-i linkuiam in partea dreapta si care acum au disparut, adminul nodomain a facut upgrade si s-au cam pierdut niste chestii…linkurile vor reveni cat de curand posibil.

si ca tot vorbeam de adminul meu (care e baiat bomboana, frumos foc si destept nevoie mare), as dori sa-i transmit urmatorul mesaj:

Cine a fost la concert The Killers in club de 500 de oameni la doi pasi de scena nas in nas cu chitaristu si cu o ureche lipita de boxa, ureche care acum nu mai stie de ea dar e foarte fericita? Je, ma, je. Si am bratara sa o dovedesc.

Daca te incalzeste cu ceva m-am gandit la tine. Si desi au aruncat cu flori in public la sfarsit eu n-am prins niciuna.

Uite ma ca vin pana la urma. 29 Aug Arenele Romane Birdy Nam Nam si Audio Bullys. Chiar langa casa mea .

Cum spuneam intr-un post de adineauri : Sa va puna mama dracu sa nu va duceti!!

Si sa-mi spuneti cum a fost.

Uite ca s-a facut lumina afara si eu tot mai postez pe blog, le povesteam oamenilor pe aici ca eu sambata nu ma pot culca inainte de 6 dimineata, pleaca ma de aici ziceau ei, na poftim ca am mai prins un rasarit in picioare si voi sunteti praf, pai la ora asta in Romania mancam saoarme in parc dupa o noapte de scandal, habar n-aveti.

Am mai pus pariu cu un irlandez ca il fac la 5 tequile, el nu ca nu ma crede, lasa ca vezi tu ciocnit dat pe gat trantit, numa sa fiu eu in toate facultatile.

Revenind la lucruri cu adevarat importante, tin neaparat sa postez urmatorul clip despre care nu cred ca stie foarte multa lume, filmat de al meu drag prieten ste faaan (pe care inca il mai iubesc desi e golan, apropo Fane stii cati prieteni din aia de nu-ti plac tie am aici? ) cum spuneam, urmatorul clip, Coma unplugged, albumul Coma Light si un cover de mare impresie “Cine iubeste si lasa”.

Bai cat de bine a putut sa iasa, bravo, bravo, bravo si bravo si lui Stef ca a filmat. Stiu ca o sa sune aiurea dar habar n-aveti cat de faina e senzatia pentru oamenii de strainezia cand vad cate o chestie din asta de-acasa.

mai am doua posturi noi mai jos. don’t miss them.