Cakeinmyear

De Crăciun o colegă din Bulgaria mi-a făcut cadou un calendar cu avioane. De hârtie. Câte unul pe zi de făcut dimineaţa la cafea.

Iată rezultatul după aproximativ două luni

AMR aprox. 313.

Prima zi la munca a insemnat urmatoarele:

Irlandezi, englezi, francezi, portughezi, polonezi, americani, italieni, olandezi, candieni de origine indiana, turci de origine evreiasca, nemti de origine ungureasca, oameni care au studiat fizica nucleara, oameni care au locuit in 6 tari, oameni care canta in formatii de muzica electro.

Plus orez mexican, supa de rosii, tagliatele si strudel de mere.

Cred ca o sa-mi placa noul loc de munca.

Bai asta a fost cea mai tare zi ever mai intai vine managementu cu idei marete ca sa facem nu stiu ce sedinta cu toata lumea top of za top ca sa rezolvam toate problemele pe care nu le rezolva nimeni de un an de zile, toti coiosi cu gura mare ca fac ca dreg nu stiu ce, bine fratilor, ma hlizesc io, facem sedinta maine facem la prima ora si le zic la toti pizdosii ba sedinta maine astia sar de cur in sus ce sedinta ati ‘nebunit noi suntem straini catolici si protestanti avem pastele si caii nicio sedinta noi nu venim si ii vezi cum se iau de gat unii cu altii catolicii cu necatolicii, romanii cu englezii si englezii cu olandezii pana la urma se duce dracului totu si sefa sefelor cea mai sefa pune picioru-n prag si zice Madalino fata, (adica eu), sa faci bine sa tii sedinta asta vinerea viitoare. Si de atunci in fiecare saptamana.

Si Cake da-i si razi si razi.

Facem fato cum sa nu aranjam tot dar vezi ca eu s-ar putea sa intarzii ca Joi e ultima mea zi in companie si cre’ ca Vineri ca o sa dorm mai mult decat de obicei.

…

Si dupa ce am lasat-o pe sefa cea mai sefa sa faca spume si sedinte cu mine in timp ce nu sunt pentru ca mi-am dat demisia, ma intorc la treaba mea si zic hai sa-l sun pe nenea X asta ca am nevoie de niste chestii de la ei de la contabilitate (financiare din astea ce fac eu) si sun si zic ba vreau si io chestiile si ei zic ba nu putem sa ti le dam si io zic cum nu puteti ba si ei ”pai stii contabila noastra era foarte in varsta si a murit in Ianuarie”

Si acu nu-sh ce sa fac imi pare rau de saraca mamaie dar asa imi vine sa rad in hohote de nu-i adevarat.

Acum trei saptamani mi-am anuntat demisia.

Dupa o saptamana am aflat ca trebuie sa depun nu stiu ce hartie ca sa fie toata treaba oficiala

Dupa inca o saptamana am aflat ce fel de hartie imi trebuie si ca trebuie sa o iau de la HR

Dupa o zi am aflat de la HR ca trebuie sa o iau de la managerul meu direct adica “sefa”.

Dupa inca o zi am aflat ca sefa habar nu are despre ce e vorba si ca trebuie sa faca o cerere la HR

Dupa inca 3 zile a venit hartia de la HR la sefa si apoi la mine.

Dupa ce am semnat am dat hartia inapoi la sefa care s-a dus la sefa a’ mai mare sa semneze si apoi inapoi la mine ca sa duc hartia la HR

Azi in sfarsit am depus hartia semnata parafata la biroul care trebuie (sper)

27 martie. and I’m out.
Simt vantul caldutz al libertatii cum imi ciufuleste coafura. Libertate de o saptamana. Pana incep noua slujba.

Uff. Sa va dau vestea.

Pai, se pare ca Cake iz bai bai. Adica pleaca. In tara dealurilor verzi si a berii Guinness, tot la o corporatie evident, dar lumea zice ca aceasta corporatie e mai buna decat alelalte.

Deci job nou, tara noua, lume noua si volan pe dreapta. Plus ca n-o sa mai stau cu ai mei. O me ge.

Acuma Cake e impartita intre o dorinta de a dansa de bucurie in chiloti la Universitate si un sentiment de semi-panica. Panica pentru ca mai am doar o luna in care sa-mi rezolv  toate actele, sa ciocnesc tequile cu toti prietenii, sa-mi fac bagajul, sa o pup pe mama si sa plec.

M-am intalnit cu un tip in metrou azi, o veche cunostinta baiat fain el asa dar cu o gura cat o sura, trancanitor sef ce sa mai. Na si ajungem la inevitabila discutie de ce faci unde lucrezi, el imi povesteste despre cum e viata in “edvartaising”si cum se plictiseste si vrea sa fie mai creativ si tranca-tranca apoi vine randul meu sa-i spun ca lucrez la corporatie.

Mooaaaaaaaaama.

Vai sa lesine omul, oh doamne e ingrozitor cum poti sa faci asa ceva, ce slujba de cacat ai, deeci eu am lucrat numai doua saptamani intr-o corporatie si mi-am dat demisia ca innebuneam draga innebuneam vai dar nu suport si numa ideea sa  stau in cubicleul ala si open space si oameni care vorbesc in jurul meu si telefoane si imprimante si…  eu sunt de formatie u-ma-nis-ta (a terminat filozofia, ma-ntzelegi) si nu niciodata n-as putea……

…Hai, sa mori tu! 

Cireasa de pe tort a venit atunci cand mi-a povestit cum sta el la el in birou (pen’ca are birou per-so-nal ma scuzatzi) si fumeaza si bea bere cu baetzii si sunt foarte creativi in aceste momente. Pese: si biroul lui este situat in centru nu pe plantatia din Paipira land unde, din nou, nu ar putea sa lucreze ca s-ar sufoca.

Nu i-am mai zis ca lucrez si in Finante ca il aveam pe constiinta saracul, se arunca sub rotile trenului de rusine ca a fost vazut pe peron cu o persoana cu o slujba complet dezagreabila si atat de incredibil de fantastic de plictisitoare.

Oh, da, esti idolul meu in viata si vreau sa fiu tu: sa am diploma de filozof si o slujba creativa si centrala.. in care pot sa ma lafai in propriul birou unde sa beau o bere cu baetzii in timp ce dau citate din Kant si ma scarpin la cojones.

S-a luat lumea de mine bai esti varza nu mai scrii nimic si mai ales nu mai scrii nimic interesant da stiuuuuu..

Numa ca s-au intamplat atatea chestii in ultimul timp si am fost impartita in toate zarile ca am ajuns sa fiu mandra ca inca reusesc sa respir.

Si ca sa vedeti ca Cake nu sta dejaba va spun numa ca in curand voi face o excursie in capitala Irlandei. Vorbim cam in doua saptamani. Sa ma chilluiesc si eu

Unul dintre lucrurile care ma enerveaza dar si distreaza foarte tare la unii oameni din corporatie este totala lipsa de bun-simt si de consideratie fata de ceilalti. Despre profesionalism nici nu mai vorbesc, pe cat e de ridicat in slavi pe atat lipseste cu desavarsire. Ma refer la chestii lejere si totusi esentiale de genul spune “buna ziua” si prezinta-te daca esti la telefon, fa spell-check la mail inainte sa-l trimiti si semneaza-te cu numele intreg si fonctzia ca sa stie si amaratul cine esti si ce vrei de la viata lui.

O chestie de care ma lovesc foarte des este constanta pocire a numelui meu in mailurile primite de la straini (nume care nu este deosebit de greu , ba mai are si corespondent in veo trei limbi). Fac niste combinatii si asocieri de-ti sta mintea-n loc, unul n-ar fi in stare sa copieze numele corect din adresa. Colac peste pupaza numele meu de familie are niste rezonante cam feminine in concluzie majoritatea mi se adreseaza cu numele de familie direct.. ce domnisoara, ce cake/cakeulina..hello popescu, hi georgescu ura si la gara, am terminat-o si cu asta e ora sase si-mi urc fundu in masina mea de multi bani ca sa ma fac vraishte-n pub si sa merg acasa cu taxiul.

Mi s-a pus pata o data pe unul, Andy Groat, nu ma scoatea din numele de familie asa ca i-am scris in reply “Hello Groat”. Mi-a scris repede inapoi “please call me Andy” dar nici nu mi-a mai pocit niciodata numele de atunci.

Si ca tot vorbeam de din astea, azi am primit de la un manager un reply care nu continea nici hello, nici du-te dracu ci numa cateva cuvinte in care cere ceva si la sfarsit “tks”.

Data viitoare cand o sa-mi ceara nu stiu ce o sa dau si eu reply si o sa zic “lol”.

Cake placut foarte mult la petrecerea corporatiei. Cake ajuns la petrecere ca o diva cu multe ore intarziere. Cake intalnit echipa si zis gagici foarte bine aratat “sa fie tequila pentru toata echipa” ciocnit dat pe gat trantit. Venit colegi de la Cluj colegi bomboana si mari petrecareti zis a-ha Cake cu tine nu baut inca ” sa fie un rand de tequila” ciocnit dat pe gat trantit. Cake dat la bar peste trainer englezoi el zis la Cake “eu stiut tu, tu very cool engleza la tine excelent” Cake inrosit toata si zis “sa fie doua tequila” ciocnit dat pe gat trantit. Cake intalnit coleg care la munca foarte ocupat numa in meetinguri, niciodata timp vorbit asa ca zis a-ha acuma ca te-am prins “sa fie doua tequila”. Barman zis tequila no more, coleg suparat nu glumi cu lucruri sfinte, noi vrem baut, barman facut mila adus sticla turnat doua noi el una ciocnit dat pe gat trantit. “sa fie doua tequila” s-a mai zis dar de cate ori Cake nu mai stiut caci tequila parsiva este. Cake ras de manajeri beti care vrut funduri si decolteuri la pipait dar etica si judecata americana nu permis asa ca au ramas numa cu funduri si decolteuri la holbat. Petrecere minunata ocazie fost de a vedea oameni scortosi si “politically correct” cum depravarea pe fatza dat. Cake dantzuit pana dimineata cand bar inchis si dup-aia vrut dantzuit in alta parte dar nu mai gasit unde.

Acum Cake mahmura-n iad.

La noi in corporatie se doarme pe buda.

Pe bune.

Schema e simpla, te asezi pe colac sprijini capul de perete (locul e foarte stramt) si da-i neica jumatate de ora de aghioase.

E liniste , e caldutz, manajerul nu se poate lua de tine ca de ce nu esti la birou, intr-un cuvant e ideal mai ales daca ai avut o noapte « grea » inainte.

Si daca asta o sa vi se para iesit din comun n-o sa va povestesc cum la o alta multinationala in care am lucrat s-a gasit la baie un prezervativ folosit. Mai tarziu am aflat si de cine. Cu cine.

Si nu, nu ma simt nici scarbita nici oripilata ba dimpotriva foarte tare fratilor, sa se iubeasca oamenii, sa doarma, sa manance, sa bea, corpul uman are niste nevoi care nu trebuiesc ignorate ca altfel unde ajungem…