Ignore moi
4 Feb
Ieri după o bere şi-un kebab am aterizat din pură întâmplare la un concert Melanie Pain. Cunoscută mai mult prin colaborarea cu Nouvelle Vague domnişoara cu pricina face site-uri web şi are la activ şi două albume solo. Asta vă spun acum căci acum am aflat şi eu, până ieri nu ştiam mai nimic despre ea.
Sincer, nu mă aşteptam la foarte multe de la concertul respectiv din simplul motiv că deşi apreciez muzica mellow-yellow în ultima perioadă am prea mulţi bâzdâci ca să pot sta locului ascultând o singură persoană acompaniată de un singur instrument. Adică ori e scandal ori nu e. Iar Melanie nu este foarte diferită de nenumărate altele din seria cantautoarelor made in France, fetiţe dulci şi minione, cu glas cald, zâmbet inocent şi o engelzo franceză care ar băga în boale şi eunucii.
Însă live este cu totul şi cu totul altceva. Concertul s-a dovedit a fi absolut bestial, foarte dinamic, cu doi instrumentişti care cântă la orice şi, deşi prea franţuzită pentru gustul meu, o Melanie extrem de plăcută şi foarte spirituală. Am cumpărat şi CD am luat şi autograf tot tacâmul. Recomand cu mare căldură.
Cu această ocazie îi transmit respectele mele lui Paul, care cânta la pianul ăla cu nişte mişcări de poignet de uite-aşa îmi făceau ochii. Şi eu am o mare slăbiciune pentru pianişti. Am zis.
ps: asta e singura piesă live cât de cât decentă pe care am găsit-o dar vă spui eu că e mult mai faină

Comentarii